Suflet fără anotimp..

Printre picăturile de ploaie.

mă simt împlinită.

Inima`mi e acoperită de o frunză argintie.

ochii`mi sunt umezi de lacrimi.

Mă las cuprinsă de vântul..

ce mă aruncă într`un loc fermecat.

Privesc întunericul nemărginit

sunt atrasă de profunzimea naturii.

Îmi lipseşte zâmbetul lui lângă mine

într`un loc făcut pentru doi.

Ne agităm prin vârtejul unui anotimp

negăsind iubirea ce era odat`

•®•