08 iunie, 2011

Durere.


Amintiri ce poate nu s`au sfârşit.
Poate asta e o hrană de zi cu zi.
Visele spulberate ne dor...
Dar poate aşa e mai bine pentru noi.

Norii se ascund când apărem noi.
Da.. şi poate asta nu e îndeajus.
Tu, alergi după noi,
Iar noi ne ascundem de Tin`


Fiecare fulger trăzneşte în noi realitatea,
Dar noi suntem orbi şi nu vedem.
Fiecare boală îţi lasă o urmă.
Şi poate asta e esenţa de zi cu zi .

Ne doare, chiar ne doare tare.
Şi prin asta noi regretăm că am fost indiferenţi,
Că nu ne`a păsat de viitor şi asta doare.
Însă e un timp pentru toate şi pentru toţi.


E timpul să oprim acest coşmar.
Şi să lăsăm timpul să le descopere pe toate.
Şi`n final vreau să zic că`mi pare rău,
Dar ştiu că orice sfârşit are un alt început.

0 comentarii: